Gânduri...
28 octombrie 2006, 12:56am
Mă simt pierdut în gânduri, dar regăsit în şoapte... Visez în puştiul neantului etern al conştiinţei... mă regăsesc în tăcere... caut idealul ascuns în valenţele echilibrului perfect între realitate şi imaginaţie, într-o lume a singurătăţii puternic străpunsă de o rază de speranţă a cărei finalitate se regăseşte timid în conştiinţa mea...Mă preling precum roua incoloră a frunzelor arborelui suprem, ating pământul cu o viteză ce depăşeşte legea firii, sunt una cu Totul... apoi cresc... mă ridic... încet, în imensitatea seninătăţii depline a spaţiului... mă purific, devin parte din întreg... sunt un punct într-un Univers colosal, dar exist... şi mă bucur de viaţă...
Şi totuşi... sunt pierdut în gânduri, dar sunt abisal dependent de ele...
